Zambetul iti lumineaza fata, la propriu!
Stralucim atunci cand zambim. Atuncim cand ne e bine, zambim. Cand suntem indragostiti, zambim mai mult. Cand suntem multumiti, zambim. Cand suntem bucurosi, zambim…
Cateodata – la inceputul sedintei de meditatie- imi reamintesc sa ma relaxez si sa zambesc. Imediat simt cum inima mi se deschide si cum o lumina pozitiva ma umple. Zambetul reflecta starea noastra naturala de a fi – ne relaxeaza, ne aminteste cine suntem. Oricine arata mai bine atunci cand zambeste – precum o floare care infloreste, fata noastra pare ca reflecta sufletul mai mult atunci cand zambim. Nimeni nu este cu adevarat multumit daca in poza din permisul de conducere sau cea din pasaport nu apare zambind.
De fapt, secretul este ca chiar ne simtim mai fericiti atunci cand zambim.
Stiintific, zambetul este un raspuns automat la emotii pozitive, insa, in acelasi timp, este “o strada cu doua sensuri”. Daca practicam zambetul intentionat, declansam acele emotii si sentimente pozitive inauntrul nostru.
Cand zambim ne simtim fericiti si zambetul ne ajuta sa simtim fericirea. Cercetatorii au confirmat acest lucru, prin descoperirea faptului ca zambetul altereaza reactiile chimice la nivelul creierului, stimuland astfel eliberarea de dopamina, endorfine si serotonina, care iti “ridica moralul” si te protejeaza de stres. In practica yoga aceasta conexiune poate fi considerata parte din stiinta “mudra”, un studiu vechi despre impactul pe care il au asupra intregului nostru sistem zambetele, anumite pozitii subtile ale corpului, gesturi ale mainilor sau chiar anumite priviri.
Una dintre practicile fundamentale ale vietii spirituale – conform celor 10 principii etice ale “Yama si Niyamas”, este “Santosh” care inseamna multumire sau fericire. Acesta nu este doar un principiu, este o practica. Inseamna ca nu trebuie sa stam si sa asteptam fericirea sa apara, o putem cultiva cu intentie. Practica “recunostintei” este o metoda de a ne deschide inimile catre frumusetea vietii.
In Italia am auzit un proverb traditional: “Un copac care cade face mai mult zgomot decat o padure care creste”. De multe ori in viata lucrurile negative sunt pe primul plan si pun in umbra pe cele pozitive care ne inconjoara. Pe de alta parte, recunostinta noastra este de cele mai multe ori ca o picatura de apa pe o tigaie incinsa, sfaraie putin si apoi se evapora. Lucrurile asupra carora ne concentram atentia se dezvolta, astfel ca daca alegem sa ne concentram pe padurea care creste in jurul nostru, ne linistim mintea, picatura de apa nu se mai evapora in cateva secunde, si ajungem sa experimentam multumirea, bucuria si satisfactia dupa care tanjim.
Zambeste…
“Uneori bucuria este sursa zambetului, alteori zambetul poate fi sursa bucuriei” ~Thich Nhat Hanh