3 feluri de a practica yoga

pure_nature_yoga_slider_yoga

Capitol din cartea “Sacred Body, Sacred Spirit”  de Ramesh Bjonnes

Practici yoga pentru a avea un corp mai flexibil, o minte mai deschisa, un spirit iluminat sau pentru putin din fiecare? In oricare dintre cazuri, nu esti primul. Yoga experimenteaza cu fiecare dintre aceste convingeri de secole.

Dar recent, uitandu-ma pe copertile din ultimii 20 de ani ale unei reviste de yoga de succes, se pare ca yoga din ziua de astazi este practicata in primul rand pentru corp, pentru aspect exterior, fitness si flexibilitate.

Totodata pare ca yoga este destinata femeilor albe cu forme perfecte. Interesant de observat, copertile arata ca o schimbare radicala a aparut la sfarsitul anilor 90. Inainte de acea perioada, copertile revistelor erau mai artistice, iar subiectele abordate mai filozofice. Dar dupa, coperile aceleiasi reviste aveau in prim plan femei atragatoare in diferite pozitii de yoga emanand o puternica senzualitate.

Si totusi, popularitatea in crestere a yoga, fie sub forme mai mult sau mai putin spirituale, e un semn bun si binevenit. Dupa cum mi-a spus o tanara profesoara de yoga: ”Am ajuns la o intelegere mai profunda a fenomenului yoga dupa ce la inceput am crezut ca ma ajuta numai la flexibilitate corporala”.

A inteles repede ca yoga insemna mult mai mult. A invatat ca yoga inseamna ca atat un corp flexibil, cat si o minte la fel de flexibila, sa mearga impreuna in aceeasi directie, spre dezvoltare spirituala.

In India, cu aproape 200 de ani inainte de Hristos, Pantanjali scria intr-un dintre sutrele sale faimoase ca obiectivul yoga este ”incetarea variatiilor mintii”. (Desi in textul mentionat nu vei gasi nicaieri informatii despre un corp perfect sau solduri sculptate).

Principalul scop al lui Patanjali era deasupra starii fizice a corpului, iar pentru a invata oamenii sa atinga iluminarea spirituala, a dezvoltat Ashtanga yoga bazandu-se pe invataturi si practici yoghine cunoscute din timpuri vechi.

In acest sistem, posturile yoga, sau asanele, sunt doar una dintre cele opt componente: yama si niyama (etici), asane (exercitii yoga), pratyahara (controlarea simturilor), dhyana (meditatia) si samadhi (pacea interioara).

Acest sistem, des denumit Yoga Clasica de catre adeptii yoga din vest, construit pe baza unor forme de yoga anterioare, include filozofia Samkhya, practici de meditatie Tantrice (Shaiva) si Vedanta.

Scopul Yoga, spune Patanjali, nu este doar sa detii controlul asupra propriului corp, ci acela de a-ti linisti mintea. Scopul final al yoga, spune el, este acela de a-ti elibera mintea de ganduri, dorinte si nevoi.

Desi filozofia lui Patanjali este dualista, in filozofia creatiei din Shaivism, sau Tantra, constiinta cosmica din Shiva si energia cosmica din Shakti au fost imbinate ca imbratisarea unor iubiti cosmici.

Constiinta cosmica reprezentata de Shiva este prezenta in orice, potrivit Tantra, in corp si in suflet, iar energia cosmica din Shakti ia intr-un mod metaforic de mana Shiva si creaza totul, corpul si mintea. Acesti iubiti gemeni erau totodata denumiti Purusha si Prakriti in filozofiile dualiste Samkhya si Ashtanga yoga.

Metaforic, aceste forme opuse sunt cele doua componente ale aceeasi fiinte androgine. Doua parti separate ale unei singularitati nonduale din Brahma. Acestea au fost exprimate artistic in antichitate prin statuia androgina Ardhanarishvara.

Acest concept Tantric este in armonie cu credintele mele contemporane: totul este unit, totul este interconectat. Unde este energie, este constiinta. Unde este constiinta, este energie.

In Tantra, scopul yoga este concentrat atat pe dezvoltarea spirituala, cat si a trupului. Pentru ca Shiva si Shakti sunt o singura entitate. Yoga Tantrica este in consecinta atat pentru dezvoltarea initiala a individului, cat si pentru unificare cu universul.

Initial un adept de yoga intentioneaza sa-si armonizeze corpul cu mintea, iar apoi sa traiasca in armonie cu mediul inconjurator. In final, el sau ea cauta samadhi, sau unificarea spirituala – unificarea dintre sufletul uman, sau jivatman, si sufletul Cosmic, sau paramatman.
Dar nu este cazul mereu. Nu toti yoghinii pun corpul omului in aceeasi lumina pozitiva ca Tantra.

Intr-adevar, multi yoghini din istoria recentra, printre care si Vivekananda, nu au dat multa importanta Hatha Yoga, sau exercitiilor fizice yoga. Aceasta negare a importantei corpului este obisnuita in India inca din vremuri vechi si este, cel putin partial, datorita influentei Vedanta, care vad corpul si lumea ca pe o iluzie. Cu alte cuvinte, yoga s-a manifestat in diferite feluri de-a lungul secolelor, unele forme vazand corpul ca divin, altele ca pe o iluzie, sau chiar o exprimare a pacatului.

Dansurile in extaz si setea spirituala faceau parte din anumite forme de yoga, in special Bhakti Yoga. In ziua de astazi aceste forme inca se mai practica, in special de maestrii in kiirtan ca Jai Uttal, Krishna Das si Wah! care combina aceste dansuri cu ritmuri atat orientale, cat si occidentale.

Cu ajutorul unor poeti si translatori ca Coleman Barks, misticul din epoca medievala Rumi este foarte popular printre yoghinii din America. Acestea sunt exprimari ale unor practicanti de yoga in cautare de magie, extaz si iubire nemarginita.

Practicarea meditatiei si cursurile pe tema eticii yoga devin incluse in programele unui numar din ce in ce mai mare de instructori de yoga. Intr-un numar tot mai mare de centre destinate practicarii yoga, mintile si corpurile practicantilor fuzioneaza si se unesc cu universul. Dar in centrele focalizate exclusiv pe yoga ca exercitiu fizic, instructorii de kirtan lipsesc. Acest tip de yoga focalizat in special pe corp isi are radacinile in traditia dezvoltata acum aproximativ o suta de ani de Krishnamacarya, care a combinat yoga traditionala cu gimnastica moderna. Aceasta traditie numita Hatha Yoga, in care meditatia are un rol mic sau inexistent, a explodat ca popularitate si numar de practicanti in ultimii ani in SUA si Europa.

Scopul exercitiilor fizice in Tantra era de a dezvolta corpul si mintea si de a crea mediul propice pentru practici de dezvoltare spirituala ca meditatia, exercitiile fizice fiind doar o parte din drumul parcurs de la corp, la minte si la spirit. De accea, a fost considerat important in Hatha Yoga Pradipika ca Raja Yoga si Hatha Yoga sa fie practicate in acelasi timp. Probabil acesta este si motivul pentru care yoghinul B.K.S. Iyengar, maestru in Hatha yoga, spunea ca regreta faptul ca nu a inceput sa practice meditatia de tanar, ci la peste 60 de ani.

Astfel corpul devine doar o trambulina de pe care un spirit sustenabil si fericit se poate inalta. Multi dintre practicantii de yoga ca forma de fitness nu sunt neaparat de acord cu aceasta afirmatie. Ei considera ca un corp frumos, sanatos si o minte agera sunt de ajuns si acesta este obiectivul final al practicii lor.

In alte cuvinte, daca yoga ma face mai flexibil, mai relaxat, mai frumos incat sa devin mai eficient, mai puternic, mai atragator, ce-mi pot dori mai mult? De ce as cere mai mult daca trupul este singura trambulina prin care ma voi inalta spre succes?

Totusi multi yoghini si-au dorit intr-adevar, mai mult. Distinctia dintre corp, minte si spirit este un aspect foarte important al practicii si filozofiei yoga.

Yoga ne invata ca oricat ai evolua pe plan fizic sau psihic, niciodata nu poti ajunge la perfectiune si niciodata nu poti fi pe deplin satisfacut cu niciunul dintre cele doua, iar intotdeauna vor fi dezamagiri. Adevarul este ca un corp perfect nu va fi niciodata atat de perfect.

Totodata, si in timpurile vechii unii dintre yoghini erau la fel de extremi in negarea importantei fizicului cum si unii yoghini din ziua de astazi sunt extremi in importanta acordata dezvoltarii exclusive a corpului. In alte cuvinte, este o lipsa de ecologie, un dezechilibru in fiecare dintre aceste forme, fie ca este cea in care practicantii dau foarte multa importanta fizicului, sau in cea in care yoghini dau o importanta atat de mica trupului incat ajung la atrofierea membrelor.

Tantra a incercat o alta abordare si a reusit un echilibru subtil imbratisand atat sufletul cat si corpul, atat pe Shakti cat si pe Shiva, atat pe Prakriti cat si pe Purusha, atat lumea exterioara cat si pe cea interioara. Lumea materiala a existentei noastre este intr-adevar limitata. Corpul imbatraneste, pot interveni dureri, pot aparea boli.

Nu sunt acest corp, ar putea spune un yoghin. Nu sunt aceasta minte. Sunt Acela. Fac parte din divinitate.

Dupa ce dau pagina puternic estetizatei coperti ale revistelor de yoga din zilele de astazi, inca mai vad urme in esenta articolelor lasate de intelepciunea si practicile traditionale yoghine.
In unele centre de yoga din lume inca se vad tobe mici sau orgi langa saltelele de yoga. Unii dintre practicanti inca urmeaza indemnul Khrishnei facand acte de altruism sau desfasurand activitati sociale. Unele centre adopta masajul Ayurvedic sau ierburile pentru a trata diverse boli. Multi profesori isi temina cursurile macar cu o forma simpla de meditatie.

Toate acestea sunt semne ca inca se apeleaza la multe dintre invataturile oferite de traditia yoga. Asadar ne intrebam: De ce practicam yoga? Pentru trup? Pentru minte? Pentru suflet? Pentru toate cele trei? Oricare ar fi raspunsul, practica noastra, stilul nostru de viata, felul in care vorbim sau mergem, il va reflecta.

Tinand cont de acest lucru, ca pe o mantra pe care o spunem incet in mintea noastra, vom reusi sa fim mai echilibrati, mai sinceri si implicit mai ”yoghini”, atat pe salteaua de yoga cat si in afara ei.

Dupa cum spune Rumi, este intr-adevar foarte important sa stim ce ne dorim, pentru ca, dupa cum spune inteleptul poet: ”Exista un adevar subtil: ceea ce iubim, suntem.”

Toate drepturile rezervate. Politica de securitate a datelor
Realizat de Twisted Design