2 Mituri despre Meditatie

Exista o zicala zen veche care spune:

Ar trebui sa meditam in fiecare zi, timp de douazeci de minute, daca nu esti prea ocupat – atunci ar trebui sa meditezi timp de o ora.” Nu mai sunt deloc surprinsa atunci cand ii aud pe oameni spunand ca ei nu pot medita, sau ca ei nu isi pot opri gandurile indeajuns de mult pentru a putea medita, sau ca dupa ce au petrecut cinci minute asezati pentru a medita au constatat ca pur si simplu nu functioneaza.

Imi amintesc de mine, regasindu-ma in aceeasi situatie la inceputul primelor practici de meditatie. Meditarea, nu este usor de gasit, dar este disponibila pentru toata lumea. Mai jos sunt, fara indoiala, doua dintre cele mai comune mituri despre meditatie, pe care speram sa le putem elocida, astfel incat pacea interioara sa fie accesibila tuturor. Chiar si pentru aceia ce cred ca nu sunt facuti pentru a medita.

Mitul nr 1:  Nu sunt bun la meditatie

Nu exista nici macar o singura persoana care incepe practicarea meditatiei fara a experimenta acelasi gand cel putin odata. Starea de Supraconstiinta vine cu practica. Din pacate, cei mai multi dintre noi, daca nu experimentam extaz complet imediat, vom crede ca nu suntem capabili de a medita. Acest tip de gandire pare a fi dominant, dar este intradevar o rusine. Este nevoie de practica pentru a fi fara efort.

Cum sa depasim acest mit?

Gasiti o pozitie confortabila, fie intins pe podea, fie asezat intr-un scaun dar eu nu sugerez culcat atunci cand suntem la inceputul acestei practici, deoarece este prea usor sa adormiti. Apoi stabileste atentia spre interior. Doar asculta-ti respiratia fara sa incerci sa judeci sau sa schimbi. Permite-ti inspiratiei si expiratiei sa aiba un inceput, un mijloc si un sfarsit.

Mitul nr 2: Nu pot opri gandurile care trec prin mintea mea.

Nu am de gand sa va mint, nu va fi usor. Dar este un proces. Suntem ciuruiti cu proiectii si idei preconcepute despre faptul ca meditatia perfecta exista acolo undeva, dar nu la indemana noastra.

Cum sa depasim acest mit:

Se lasa gandurile sa se ridice si sa-si urmeze cursul…Trebui sa iei in serios rolul “vizionarului din umbra”. Imi place sa-mi imaginez propiile ganduri plutind departe pe un nor. De fiecare data cand un gand vine, il primesc si pe urma ii permit sa pluteasca mai departe, in timp ce eu imi reproiectez toata atentia inapoi la respiratie. Cu cat mai mult devenim obsevatorul gandurilor noastre, cu atat mai mult putem permite aparitia gandurilor clare si a creativitatii.

Rezumat articolul scris de catre Stephanie Blazi pe  Yoganonymous